Am început ceva firesc,
Să dau afară ce
gândesc,
Să ştii că nu
înnebunesc,
Încep să mă
extrovertesc.
Încep să făc ceva
concret,
Remarcabil, dar
discret.
C-am terminat de
cizelat
Un suflet crud şi
încurcat,
Ca o structură
ADN.
Şi-am să m-apuc
de plafonat
O minte cât mai
limpede.
Rămân pe scaun,
insipid,
Văzând un viitor
morbid.
Încercând din răsputeri
Să fie azi mai
bun ca ieri,
Să fac anume
sacrificii,
Să scap de rău,
să scap de vicii,
Zâmbind des,
cuantificat,
Cuantificând după
perdea,
Pe drumul ăsta
complicat
Prin cotidian,
prin lumea ta .