Pages

vineri, 22 februarie 2013

În căutarea fericirii

În căutarea fericirii de multe ori ne întâlnim cu păcatul, asta pentru că nu ştim ce e fericirea cu adevarat, nu ştim să vedem dincolo de perdeaua rutinei de zi cu zi şi să facem o clipă de fericire chiar şi din cele mai mărunte lucruri, la fel cum fac copiii ( dar voi ce spuneţi acum?! "noi nu suntem copii, suntem oameni maturi" aha, bineînţeles ). Unii ar spune  " ce contează atâta timp cât trăieşti clipa şi e bine" !?! Da! Dar nu ai avut nici o dată remuşcări pentru faptele pe care le-ai făcut atunci când erai "fericit" ?! Oare cei din jurul tău erau fericiţi ? Asta e fericirea pe care o vrem noi ? Sigur ...că NU.  Fericirea e atunci când iţi creşte inima văzând că ceilalţi sunt bucuroşi din cauza ta sau prezenţei  tale;  fericirea e atunci când eşti  în familie sau cu prietenii şi spui povesti din viată, fără reţineri, zâmbind şi nepăsându-ţi dacă vor râde sau te vor judeca. Fericit eşti dacă din orice lucru care ţi se întâmplă poţi să scoţi în evidenţă aspectul favorabil sau amuzant. Fericit eşti dacă cineva iţi spune adevărul  în faţă cu bune, cu rele, făcându-te să înveţi mai multe despre tine. Fericirea o descoperim în orice vietate, scufundându-ne în starea ei de viaţă, văzând cât de grandioasă este aceasta lume şi unică, de altfel. Fericiţi suntem atunci când ducem o faptă până la capăt fără furtişaguri şi mârşăvii.
 Fericirea e în sufletul nostru, nu pe trup, de altfel în suflet sunt şi adevaratele cicatrici, nu cele de pe trup cauzate de căzăturile cu bicicleta sau de tăieturi când curăţam cartofi; adevăratele cicatrici sunt facute de oameni, asta nu la fotbal dând la picioare, ci prin cuvinte de ocară şi fapte absurde. Dar fericit devii dacă atunci când eşti faţă în faţă cu această persoană ii zâmbeşti şi încă o poţi îmbrăţişa.
Aceasta e fericirea, un cumul de întâmplări care ne dau încredere cu un iz de optimism , făcându-ne sa uitam de problemele cotidiene, fără orgoliu, fără ură şi impresii deplasate. Dar odată ce căutăm fericirea şi o găsim , dar nu pe cea reală, ne dăm  seama că avem şi conştiinţă, care o să ne mustre necondiţionat. Însă dacă o să  găsim adevărata fericire, nu are ce constiintă să ne mustre, nu are cine să ne certe.
Nu mai caut fericirea dus de val, pentru ca nu o să o găsesc pe cea adevărată ci pe cea artificială, care o să vina des şi "o sa trăiesc clipa". O sa caut fericirea dus de gândul raţiunii,  o să vină mai greu, dar poate o sa fie o fericire veşnică.

sâmbătă, 9 februarie 2013

Azi am mulţumit.

Mulţumesc celor care mă urăsc aşa de mult,
Mulţumesc celor care m-au luat de fraier în trecut,
Mulţumesc celor care mă iubesc şi au speranţa
C-o să rămân alături de ei toata viaţa.
Mulţumesc celor care m-au iubit , dar mă urăsc
Şi celor care m-au urât, dar mă iubesc.
Mulţumesc celor care m-au îndrumat să procedez corect,
Mi-au arătat ce-i bun, rău, frumos şi înţelept.
Mulţumesc lui Dumnezeu că va adus în calea mea
Şi că vă veghează pe toţi prin rugăciunea grea.
Mulţumesc celor care mă cred un deplasat, nebun,
Chiar dacă explic pe litere, ei tot nu înţeleg ce spun.
Mulţumesc celor care au fost cu min' de când eram mititel
Şi-o să fie tot cu mine, chiar dacă o să rămân chel.
Mulţumesc c-aveţi răbdare de ani mulţi
Şi credeţi din inimă c-o să ne vedem cărunţi.
Mulţumesc celor ce dădeau din spate la picioare,
Celor care intrau cu talpa în alunecare,
Celor care trăgeau încet dacă eram portar,
Celor care au trecut cu vederea dacă am fost măgar,
Celor care m-au iertat că i-am bătut de-atâtea ori,
Acum sunt toţi mari, dar ştiu că le dau fiori.
Mulţumesc celor care râdeau cu mine cel mai mult,
Şi celor care râdeau de mine şi n-am ştiut.
Mulţumesc celor care m-au certat,
Dar de fapt m-au învăţat.
Mulţumesc celor care m-au cărat în spate când mi-a fost mai greu,
Celor care mă ţineau în braţe atunci când plângeam mereu.
Mulţumesc celor ce v-aţi pus încrederea la a mea poartă,
Am lăsat-o să intre, n-o s-o scap chiar dacă-s tras pe roată.
Mulţumesc celor ce mă luau de mână şi mă ţineau să nu mă piardă,
Nu mi-au spus, dar ştiu că sunt cu ei, acolo, într-o inimă caldă.
Nu vă speriaţi, nu sunt supărat pe viaţă,
Dar mă simt aşa de prost, că nu v-am spus în faţă !

vineri, 8 februarie 2013

N-am timp.



N-am timp de mine,
N-am timp de voi ,
N-am timp de nimeni
N-am timp, n-am foi.
N-am timp să stau ,
N-am timp să plec ,
Să rad, să beau,
Mănânc, petrec.
Nu mai am timp,
Nu mai am aer,
El îmi dă bliţuri,
Eu îl iau de fraier.
Nu mai am timp
Să merg prin ploi,
Să stau zâmbind,
Să fim doar noi.
Nu am timp să-nghit în sec,
Să cred că-s prost,
Sau că-s deştept;
Îl văd din timp
Şi trece iar,
Îl văd pe Timp,
E un fugar,
E şarlatan şi îmi dă plasă,
El e un ninja ,
Iar eu ţestoasă .